Blog
Gânduri, idei, comentarii, resurseTrădarea
𝐓𝐑Ă𝐃𝐀𝐑𝐄𝐀 începe să devină un mod din ce în ce mai comun prin care comunicăm că ceva nu mai merge în relație. Sărim peste discuții aparent plictisitoare (așa decid unele persoane) despre emoții, dorințe, așteptări, obiective comune, satisfacția reală în cuplu, luând decizia că oricum partenerul nu ne aude/ vede/dă atenție/apreciază, mai mult sau mai puțin justificat. Despre a apela la un consilier pentru a media neajunsurile, nici nu se pune problema!

Pe repede înainte, duplicitatea iese la suprafață, cum se intâmplă mai tot timpul, mai devreme sau mai târziu. Ce faci atunci, dupa procesarea șocului și buchetului de emoții negative care vin valuri peste tine?
Răspunsul este întotdeauna: Depinde. Poate însemna creștere sau poate însemna finalul unei relații care oricum nu funcționa și al cărui Status Quo era menținut artificial. Așadar, dacă exista dorință mutuală de reparație și angajament comun, cei doi pot reuși să ajungă la relația 2.0, mai autentică, mai așezată, mai congruentă cu nevoile fiecărui partener și cu limite mai sănătoase .Ce poate presupune acest efort?
În primul rând, ar fi nevoie de asumarea responsabilității faptei, cu recunoașterea deschisă a infidelității, oferind, la cerere, detaliile necesare-fără a îndulci realitatea, exprimând păreri sincere de rău, care să arate un regret autentic. Partenerul trădat ar putea schimba nevoia de a ști cât mai multe detalii despre ce s-a întâmplat cu curiozitatea de a înțelege motivele din spatele deciziei și emoțiile atașate păstrării unui astfel de secret.
De asemenea, e important să existe eforturi vizibile și concrete întru repararea greșelii. În același timp, esențial ar fi ca aventura să se încheie complet—să nu mai fie inițiat niciun contact cu cealaltă persoană și să existe transparența totală a căilor de comunicare. În sfârșit, recunoașterea pe deplin a durerii cauzate, validarea constantă a sentimentelor, manifestarea empatiei, fără a intra în justificări, și răbdare în da timp partenerului să se vindece în ritmul propriu, pot fi elemente de succes în atingerea obiectivului comun.
Dincolo de acești pași (făcuți concomitent sau în ordinea care rezonează cel mai bine cu nevoia fiecăruia) e necesar ca ambii parteneri să-și ia un angajament clar și de durată pentru schimbare—să lucreze activ pentru a reconstrui încrederea și a permite iertării să ia locul furiei, frustrării, dezamăgirii, disperării, vinovăției, sentimentului de a nu fi suficient/-ă.
În cele din urmă, dar nu mai puțin important, cei doi au de urmat propriile procese de vindecare, dar de navigat și nevoile neîmplinite din relație, care ar fi putut contribui la încălcarea limitelor stabilite inițial. Ce înseamnă trădarea pentru fiecare partener în parte? Esther Perel identifică 3 elemente esențiale ale unui adulter: relație secretă, atașamentul emoțional și alchimie sexuală (dorința) chiar dacă nu e trăită până la capăt. Altă întrebare care are nevoie de răspuns: Pot nevoile, până acum frustrate, să fie satisfăcute în cadrul relației sau pot fi acceptate ca neîmplinite—și pentru cât timp?
Fără aceste repere, 𝐈𝐄𝐑𝐓𝐀𝐑𝐄𝐀 și, în consecință, 𝐑𝐄𝐏𝐀𝐑𝐀Ț𝐈𝐀 pot rămâne de neatins. E un drum sinuos ce poate fi ghidat de un terapeut de cuplu imparțial, care are drept obiectiv binele relației, dar nu în detrimentul stării de bine a fiecarui partener în parte.